|
Pe masura ce inainta el tot gandindu-se la darurile pe care le primise
si la cum ii vor folosi ele, copilul se trezi ca in fata sa rasare un castel.
"Ce bine! gandi el, poate gasesc si eu ceva de-ale gurii si un pat sa ma odihnesc, ca tare mai sunt
obosit! Si cine stie, poate aflu ceva despre taramul copilariei".
O data ajuns la castel, fu intampinat de slujitori si dus direct intr-o sala mare, in mijlocul careia se afla
intinsa o masa lunga, plina de bucate si bunatati. "Of, ce bine, ce foame imi este, dar ce ciudat ca nu este nimeni
la masa". Nici nu gandi bine aceste cuvinte ca pe usa salii incepura sa intre printese care mai de care mai
frumoase. Copilul era uimit de frumusetea lor. Astfel de rochii si giuvaieruri nu mai vazuse decat in cartile
sale de povesti sau la papusile surorii sale.
Printesele il invitara la masa si, in timp ce se ospatau, i-au povestit ca si pe la palatul lor trecuse
Balaurul Verde si, ca, din cauza asta, la fiecare masa, printre mancaruri, se afla un fel otravit.
|
|
/home/taramulc/public_html//promo/atelier-creativ-Kihi-Kiha.jpg
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
|
|
Info pagina
Inchide info
